Gânduri către sine însuși – destinul unei cărți

Există cărți care, la fel ca niște meteori, strălucesc puternic, apoi se sting, iar altele care dispar un timp, apoi reapar peste secole. Textele au și ele soarta lor.

„Gândurile către sine însuși” a fost scrisă de împăratul Marcus Aurelius (121–180) între anii 161-180 și a circulat în Imperiul Roman, cel puțin până în sec. al V-lea. După căderea Imperiului Roman de Apus, cele 12 cărți continuă să fie cunoscute doar în zona Imperiului Bizantin, unde se realizează copii ulterioare. În sec. al X-lea, cărturarul Arethas, devenit episcop al Cezareei, menționează un manuscris deteriorat al „Gândurilor”, pe care îl recopiază pentru a fi de folos generațiilor viitoare – spune el – , însă cel mai vechi text păstrat este din sec. al XIV-lea. Apusul îl redescoperă în urma publicării lui în 1559 de către Andreas Gessner din Zurich (1482-1568), traducerea din greacă în latină fiind realizată de Guilielmus Xylander (1532-1576), profesor de greacă și logică la Universitatea din Heidelberg.

„Sufletul omului se aruncă în dezordine pe sine însuși mai cu seamă când devine, atât cât stă în puterea lui, un abces și, ca să zic așa, o excrescență a lumii; a-și arăta nemulțumirea față de unul dintre evenimentele care au loc înseamnă o distanțare de natură, în care sunt conținute ca părți toate naturile celorlalte ființe. În al doilea rând, se aruncă în dezordine când respinge orice ființă umană sau se îndreaptă împotriva ei cu intenția de a o vătăma, cum fac, de pildă, sufletele celor aprinși de mânie. În al treilea rând, sufletul se aruncă în dezordine atunci când se lasă învins de plăcere sau de suferință. În al patrulea rând, când se preface și face sau spune ceva în mod fals și nesincer. În al cincilea rând, când acțiunile și im pulsurile sale nu sunt îndreptate spre vreun scop anume, ci se produc fără rost, la întâmplare și în mod inconsecvent, în timp ce e de datoria noastră ca până și cele mai neînsemnate acțiuni să aibă loc țintind spre o finalitate; dar scopul ființelor raționale este acela de a se supune rațiunii și legii celei mai respectate cetăți și guvernări.” (Marcus Aurelius, Gânduri către sine însuși, ed. Humanitas)

Sursa imagini: wikipedia

Unde găsiți „cele patru oglinzi ale adevărului”:

🍂Libris: https://bit.ly/3oWhO0x
📖Cărturești: https://bit.ly/3l9ZiR4
📜Librarie.net:https://bit.ly/3p3bQLv
🍁Diverta: https://bit.ly/2ZlkBrg
📜Humanitas: https://bit.ly/3G8jbjF

Alte cărți:

Elefant: Împăratul ghețurilor

Ebook: Împăratul ghețurilor și alte povestiri

Germania: librăria Ersedi

Elefant: Stăpânul umbrelor

Cărturești: Stăpânul umbrelor

Crux Publishing: Stăpânul umbrelor

Librarie.net: Stăpânul umbrelor

Cărturești: Stelarium și Împăratul ghețurilor

Elefant: Regatul sufletelor pierdute

Elefant: Ascensiunea stelară

Elefant: Agenții haosului

Crux: cruxed.ro

Librărie.net

Cartepedia

Emag

Uzina de carte 

Books-express

Ebooks:

Google Play

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s